Cea mai frecventă replică pe care o auzim de la industria alimentară atunci când vorbim despre aditivi este: „Stați liniștiți, doza este mică, e sigură pentru consum!”. Unii merg chiar mai departe și spun, ironic: „Și apa în cantități mari este toxică!”. La EMVA, nu ne uităm la cifrele de pe hârtiile birocraților, ci la … Citește mai mult
În goana după silueta perfectă sau din dorința de a evita caloriile, mulți români cad în capcana băuturilor „Diet” sau „Zero”. Mesajul de marketing este seducător: „Același gust, zero calorii”. Însă, din perspectiva biologiei noastre profunde, corpul nu știe să citească etichete de marketing, el citește doar semnale chimice. Iar semnalul trimis de aspartam este … Citește mai mult
Dacă privim prin lentila EMVA (biologie, nu doar marketing), există trei categorii mari de aditivi care au fost „vizitați” recent de studii serioase și care se potrivesc perfect cu strategia de a educa publicul și de a pune presiune pe producători. Iată ce ar trebui să abordăm în următoarele articole sau campanii de tip „Detectivul … Citește mai mult
Mezelurile fac parte din dieta cotidiană a multor români, însă „rozul perfect” din farfurie ascunde un compromis biologic major. Pentru a înțelege cum ne putem proteja „Iepurele” (sistemul nostru biologic fragil), trebuie să descifrăm eticheta și să înțelegem ce se întâmplă în interiorul corpului nostru. De ce se adaugă nitriții (E249 – E250) în mezeluri? … Citește mai mult
Aceasta este o distincție crucială pe care echipa Proiectului Karelia de Nord a trebuit să o explice populației pentru a reduce mortalitatea. Răspunsul scurt: ambele variante sunt problematice, dar prăjirea untului este „rețeta perfectă” pentru un dezastru cardiovascular. Iată de ce, explicat prin prisma strategiei EMVA: 1. Untul în stare crudă (Grăsimile Saturate) În proiectul … Citește mai mult
Emulsificatorii (sau emulgatorii) sunt aditivi alimentari care permit amestecarea omogenă a două substanțe care în mod normal se separă, cum ar fi apa și uleiul. Aceștia au o structură moleculară duală: un capăt hidrofil (atrage apa) și un capăt lipofil (atrage grăsimile). Sunt utilizați masiv în alimentele ultra-procesate (maioneză, înghețată, ciocolată, produse de patiserie, sosuri) … Citește mai mult
Tările nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) sunt considerate lideri mondiali exact pe acest segment. Ei nu au doar „programe”, ci au integrat alimentația în curriculumul obligatoriu și în cultura școlară. Pentru proiectul EMVA, aceste modele sunt „mina de aur” care demonstrează că ceea ce vrem să implementam în România funcționează deja de zeci de ani … Citește mai mult
Pansalt și alte săruri cu conținut ridicat de potasiu au fost introduse în programul Karelia pentru a reduce consumul de sare la masa. De ce nu sunt o „soluție universală”? Iată de ce: 1. Riscul ascuns al Sării de Potasiu (Pansalt) Deși potasiul ajută la scăderea tensiunii arteriale la majoritatea oamenilor, el devine periculos în … Citește mai mult
Răspunsul scurt, bazat pe biochimia nutriției și pe succesul programului Karelia de Nord, este RECOMANDAM ULEI DE RAPITA CA OPTIUNEA SANATOASA PENTRU INIMA ROMANILOR, dar cu o nuanță importantă legată de modul de gătire. Iată de ce această schimbare ar fi o mică „revoluție” biologică pentru o familie din România: 1. Lupta dintre Omega-3 și … Citește mai mult
Proiectul Karelia de Nord (lansat în Finlanda în 1972) este considerat „standardul de aur” în medicina preventivă și educația pentru sănătate la nivel global. Este exemplul perfect de autonomie colectivă: o comunitate care a decis să nu mai moară de boli de inimă și a reușit. Iată principalele recomandări care au transformat Finlanda dintr-o țară … Citește mai mult